Vizită în România, 29 septembrie - 3 octombrie 2016 - Main contents

Mi-a făcut plăcere să revin recent în ţară pentru o nouă vizită oficială, iar de această dată, am ajuns atât la Bucureşti, cât şi la Iaşi, în capitala Moldovei. Primul punct al vizitei în România l-a reprezentat întâlnirea la Bucureşti cu membrii comisiilor pentru Afaceri Europene din Parlamentul României, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele și prioritățile Comisiei Europene pentru următoarele 12 luni.

Trebuie să recunosc că a fost un dialog viu şi interesant. Dar cred că a fost cel mai important faptul că am reuşit astfel să construim un climat productiv, de colaborare și deschidere. Cred cu tărie că rolul parlamentelor naţionale din toate statele membre este crucial în implementarea a ceea ce îşi propune Comisia Europeană să realizeze în următorul an de activitate. După cum, la fel de importat este ca atât Comisia Europeană, cât și autorităţile naționale, să le explice şi mai bine cetățenilor ce ne propunem să facem pentru a îmbunătăți nivelul de bunăstare, la ce ajută proiectele finanțate din fonduri comunitare și cum putem consolida proiectul european astfel încât succesul să fie unul european, nu doar național - cum ar vrea să lase impresia unii lideri populiști.

/commission/file/n12p032542001201-369292jpg_enn12_p032542001201-369292.jpg

Pentru că anul viitor se împlinesc 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene și este important pentru români să conştientizeze ce înseamnă apartenenţa noastră la marele proiect politic european. Şi vreau să insist asupra acestui aspect tocmai pentru că este crucial să vorbim cu fiecare ocazie că apartenenţa la Europa înseamnă, printre altele, crearea de noi locuri de muncă, oportunități pentru tineri, sprijin pentru zona socială, investiții importante pentru dezvoltare pentru toate regiunile României, precum şi ale celorlalte state membre. Cred cu tărie că merită să luptăm pentru proiectul European. Cred că merită să le lăsăm copiilor noștri drept moştenire o Uniune mai puternică și mai bună!

Mi-am continuat vizita apoi la Iași, un oraș istoric extraordinar, la a cărui recentă modernizare au contribuit semnificativ şi fondurile europene.

Probabil cel mai de interes subiect pentru vizita de la Iaşi a fost Spitalul Regional de Urgenţă de la Iași. Iar acest interes este cât se poate de legitim date fiind nevoile populaţiei din regiunea de Nord - Est în privinţa accesului la servicii medicale de calitate. Este foarte clar că noul spital regional din Iași trebuie să fie ușor accesibil și trebuie să ofere servicii care să sprijine infrastructura medicală deja existentă. Le-am solicitat atât primarului Iaşiului, Mihai Chirică, precum şi ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, să ia o decizie în ceea ce privește amplasamentul viitorului spital regional până la sfârșitul lunii octombrie pentru că orice amânare înseamnă, în cele din urmă, o nouă întârziere în demararea investiției, o altă şansă de a asigura servicii medicale de calitate locuitorilor Moldovei irosită, precum şi un risc de a nu folosi toți banii europeni pe care România îi are alocaţi pentru perioada 2014 - 2020. Iar aici vorbim de o şansă istorică pe care ţara noastră o are de a utiliza fonduri europene pentru realizarea unor reforme structurale profunde - inclusiv în domeniul sănătăţii - de care ţara are mare nevoie.

Şi da, printr-o continuă colaborare a autorităţilor locale cu cele naţionale, cu sprijinul constat al Comisiei Europene, eu cred că se poate! Iar un bun exemplu în acest sens îl reprezintă chiar proiectul de infrastructură de la Aeroportul Iaşi, considerat drept unul dintre succesele înregistrate în cadrul precedentului ciclu financiar.

/commission/file/nr47p032542006201-470827jpg_ennr47_p032542006201-470827.jpg

Totodată, există rezultate clare ale investițiilor făcute şi pentru modernizarea infrastructurii de sănătate, susținute prin fonduri europene - aşa cum am văzut în cadrul vizitei pe care am avut-o la Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. G.I.M. Georgescu" din Iași. Proiectul centrului „E-CORD” a avut o finanțare europeană de circa 800.000 de euro în perioada de programare 2007-2013, iar în urma acestei investiţii, aproximativ 30.000 de pacienți sunt tratați aici anual, beneficiind de acces la servicii medicale specializate.

Ceea ce trebuie să se aibă în vedere atunci când vine vorba de noi proiecte în domeniul sănătăţii, este că modernizarea instituțiilor, construcția de clădiri noi și cumpărarea de echipamente noi trebuie să meargă mână în mână cu investiții care să vizeze calitatea serviciilor, formarea personalului medical şi auxiliar, precum și o mai bună planificare și colaborare între medici și autorități.

/commission/file/n18p032542001801-353826jpg_enn18_p032542001801-353826.jpg

/commission/file/n23p032542002301-335303jpg_enn23_p032542002301-335303.jpg

Insist asupra acestei idei pentru că, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, există din păcate neconcordanțe și sincope în furnizarea serviciilor medicale. Există zone neacoperite de servicii de sănătate, în special în mediul rural și în zone marginalizate, dar și un dezechilibru în acoperirea cu servicii spitalicești ambulatorii și diverse specializări. Unele comunități din această regiune nu au nici măcar acces la medici de familie.

Prin programul Operaţional Regional 2014-2020 România are alocate 326 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de asistență medicală, inclusiv pentru 280 de investiții în asistența ambulatorie și trei spitale de urgență regionale care vor furniza servicii complexe de sănătate. Aproape jumătate din alocarea totală este prevăzută pentru cele trei spitale regionale - câte 50 de milioane de euro pentru fiecare.

Apoi, a fost o bucurie pentru mine să particip la Dialogul cu cetăţenii din capitala Moldovei! Aceste dialoguri sunt o prioritate a Comisiei Juncker, pentru că ne dorim să avem legături cât mai strânse cu toţi cetățenii europeni. Este important pentru noi să ştim ce au de spus aceştia în legătură cu ce putem face noi mai bine pentru ei, iar evenimentul organizat la Iaşi ne-a demonstrat o dată în plus, că, ascultându-i pe oameni, putem înţelege mai bine ce îşi doresc ei de la autorităţile de la Bruxelles, dar şi cum putem acţiona mai bine pentru a le asigura bunăstare.

/commission/file/n32p032542003201-66350jpg_enn32_p032542003201-66350.jpg

/commission/file/n38p032542003901-240912jpg_enn38_p032542003901-240912.jpg

Mi-am încheiat vizita recentă în România prin participarea la Bucureşti, la începutul acestei săptămâni, la conferința „My City in our Europe,” o oportunitate foarte bună de a face schimb de opinii cu privire la aspecte-cheie pentru dezvoltarea urbană integrată. După cum se ştie, 70% din populația Europei - adică aproximativ 300 de milioane de oameni - trăiește în orașe și în zonele urbane, iar majoritatea locurilor de muncă sunt în aceste zone. În cadrul conferinţei au fost prezentate exemple interesante din alte țări, care ne arată care sunt deciziile cheie pentru a asigura o evoluție sustenabilă comunităților locale.

În discursul pe care l-am susţinut la această conferinţă, le-am transmis tuturor primarilor şi viceprimarilor prezenţi, reprezentanţilor de la nivelul diferitelor administraţii locale din România, dar şi din Europa, că oraşele pot privi cu încredere spre viitor dacă își dezvoltă planuri și strategii realiste. Eu cred că, până la urmă, cel mai important aspect de care trebuie să ţină cont primarii, autorităţile locale, în acest sens, este să se asigure că folosesc resursele disponibile în cel mai bun și eficient mod posibil, că sunt selectate şi implementate acele proiecte care vor genera rezultate sustenabile, pe termen lung.

/commission/file/n61p032542007601-983990jpg_enn61_p032542007601-983990.jpg

Desigur, provocările diferă de la un oraș la altul; unele sunt în plină expansiune, cu o populație în creștere și o economie prosperă; altele înregistrează un declin demografic și cunosc presiuni în direcția regenerării urbane și a restructurării economice. Dar pentru a obține rezultate mai bune, sfatul meu este următorul: oraşele trebuie să îşi unească forțele, să solicite asistență acolo unde consideră că au nevoie și să înveţe din experiența altora!

Fondurile disponibile pentru orașele din România în perioada de programare 2014-2020 oferă oportunități deosebite, iar România a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri care vor fi getionate în mod direct de către orașele reședință de județ. Aceasta reprezintă 11% din alocarea Fondului european pentru dezvoltare regională pentru România şi este mult peste nivelul minim de 5%, dar și peste media UE, care este de 8%.